Cu sine despre mituri

Ispita placerilor pacatului, ma târaste adesea în a cauta argumente ale inexistentei lui Dumnezeu. Doresc cu ardoare sa gust pacatul. Atunci prefer sa nu existe. Îl elimin, ca imediat dupa, sa mi-L doresc ca pe Unul care are puterea sa stearga efectul pacatului. O soapta nemiloasa începe sa ma terorizeze: nu te mai iarta! Încep sa devin un gen de fiara. Nu-mi mai pasa de consecintele pacatului meu si ma adâncesc mai mult în el savurând înca o ceasca din otrava cea dulce. Ma simt si mai vinovat. Trebuie sa ma linistesc cumva. Daca exista Dumnezeu viata mea devine un cosmar. O nu, El nu exista! Se impune sa nu existe. Trebuie sa scap de acest vis urât. Dar soneria subconstientului meu ma trezeste. A existat Isus? A fost El o persoana reala?
- Nu, urla din rasputeri fiara din mine! Nu te mai zbate cu aceste întrebari. Daca-l accepti pe El trebuie sa accepti si pe Dumnezeu.
- Ei si?
- Si esti un om pierdut.
- Acesta nu-i un argument. La câta minte ai stii bine ca regula strutului nu e regula.
- Ai sa-ti pierzi mintile daca nu renunti la prostii. Ajungi la nebuni sau te sinucizi. Nu vezi ca ai pierdut sensul vietii? N-a existat asa ceva si gata, esti un om liber.
- Dar de unde atâta lume crestina?
- De unde si atâta lume musulmana.
- Da, dar a existat un Mahomed sau vrei sa te învârtosezi si sa dovedesti ca a fost un mit?
- Dar Fat-Frumos de unde a aparut? Atâta lume vorbeste despre el.
- Numai ca nu crede nimeni. Toata lumea stie ca-i poveste. Nu la fel stau lucrurile cu Isus. Existenta bisericii te târaste spre o persoana reala.
- A fost un om deosebit de întelept.
- Dar nu într-atât încât sa nege existenta lui Dumnezeu.
- Bine-nteles. S-a pretins Dumnezeu. Nu-si putea taia singur craca. A stiut sa manipuleze masele de oameni. Du-te pe urma asa ziselor vindecari divine de astazi si vei putea întelege perfect ce s-a întâmplat atunci. Oameni creduli.
- Cine? Fariseii care au spus ca scoate dracii cu domnul dracilor? Erau acestia creduli?
- Doar nu vrei sa crezi povestea cu dracii. Drac este omul. Nu exista alti draci. Acestia erau bolnavi mintal. Aveau o doza uriasa de paranoia.
- Si totusi Isus i-a facut oameni normali. O recunosc dusmanii lui de moarte, fariseii.
- Stia cum functioneaza creierul uman.
- De unde? A fost cumva parte din echipa care a proiectat aceasta minune?
- Hai fii serios. Omul a studiat. A fost prin Indii. Stiintele orientale le avea în degetul mic.
- Vrei sa-mi spui ca l-a studiat si pe Einstein? Crezi ca a calatorit în viitor pentru a participa la faimoasele experiente ale fizicianului legate de materie si energie?
- Ei, nu fi chiar atât de îngust. Doar nu crezi ca toate câte sunt scrise despre El sunt lucruri reale. E un amestec de real si mit. Ucenicii lui au facut aceasta broderie plina de maiestrie.
- Cu ce scop? Ce-au urmarit? Au avut o strategie clara? Au platit cu viata pentru broderia lor. Puteau renunta si sa traiasca. Prigonitorii aveau tot interesul sa-i determine pe capii miscarii sa renunte si masele ar fi cedat usor. Ei au preferat sa moara. De ce?
- Orgolii omenesti. Sunt si azi atâtia care prefera moartea în schimbul esecului.
- Dar Petru nu poate fi un astfel de om. Pavel da, însa Petru? Suflarea unei slujnice era suficienta sa-l dea de pamânt. Câtiva oameni de la Iacov puteau sa-l dovedeasca fatarnic. Poate fatarnicul sa moara cum a murit el?
- Aici a fost un fanatic.
- A fost sau a devenit?
- S-a maturizat.
- Ca fanatic sau convins? Fanaticul crede chiar daca ai argumente împotriva. Convinsul a pus mâna în coasta strapunsa si nu mai poate nega. E mare diferenta. Argumentul e-nvierea.
- Povesti. A fost vorba de o simpla ameteala din care si-a revenit.
- Si cine a dat piatra la o parte?
- E posibil sa o fi facut chiar soldatii.
- Cum, a batut Isus la usa si ei au deschis? Au violat ei sigiliul roman? Cu ce scop? Ce-au facut apoi cu pazitul?
- Probabil Isus i-a mituit.
- A, da, le-o fi oferit camasa lui pe care s-au aruncat zarurile. Ce minte diabolica. Învierea nu se poate nega întocmai cum pacatul nu poate accepta pentru ca s-ar autodistruge. Eu, însa nu sunt pacatul ci doar ispitit de el pentru a nu crede Vestea Cea Mare prin care mi se face cunoscut ca Dumnezeu ma iubeste si nu are nici un interes sa ma condamne ci dimpotriva sa ma salveze. Pacatul e catusa deschisa de pe mâinile mele. Prin actul credintei o simpla scuturare de osânda va da sens vietii mele, pe care voi avea libertatea sa o traiesc pentru Dumnezeu si nu sub teroarea monstrului numit Pacat

Autor Pastorul Gusti Ratiu.

Soacra cu trei gineri perfecti

Nici vorba. Asa ceva nu exista probabil nici macar in imaginatie. Toata problema este de atitudine.sau de felul in care dorim sa privim lucrurile. Inclin tot mai mult sa cred ca exista foarte putini oameni cu care sa nu se poata convietui. Daca suntem convinsi sa credem reversul, cred ca ar fi util sa aruncam doar o privire in jurul persoanei dezagreate. Vom descoperi ca in anturajul acestei persoane exista fiinte satisfacute. Cum se explica ? Banuiesc ca este simplu. Creatorul ne-a construit sa fim complementari sau poate ca pe niste magneti. O simpla modificare de pozitie a noastra va crea o forta de atractie sau de respingere. Totul se rezuma la ceea ce doresc eu. Daca tin cu tot dinadinsul sa atrag o persoana voi reusi iar daca doresc s-o resping voi avea suficiente motive, dar si suficienta forta pentru a-mi atinge tinta.
La o intalnire de 8 Martie una din mamele adunate impreuna a provocat un mic exercitiu. Fiecare dintre mame trebuia sa gaseasca un defect si o calitate care sunt parte din viata ei. Mama cu propunerea a dat si startul asa incat lucrul devenise inevital celorlalte mamici. A fost destul de simplu atunci cand trebuiau scoase in evidenta defecte.
Cand veni randul valorilor a fost de-a dreptul dificil. Una din mamele cu mai multa vechime in ale vietii a zis ca nu are nimic de spus la acest capitol. Regula trebuia respectata asa ca experimentata mama s-a simtit incomodata. Cineva din grup a gasit iesirea din labirint spunand :
-Doresc eu sa spun un lucru pozitiv despre tine. Este ceva ce mi-as dori mult sa am si eu. Daca s-ar putea vinde as cumpara asa ceva de la tine.
-Nu pot sa cred, hai spune.
-Apreciez nespus de mult la tine faptul ca de foarte multe ori am povestit impreuna si inca nu te-am auzit vreodata sa-ti vorbesti de rau macar pe unul din cei trei gineri pe care-i ai.
Fata femeii s-a luminat. Era o frumoasa realitate. Erau oare acei gineri perfecti? Nici vorba. Era o atitudine corecta a soacrei. La sfarsit a aparut si ginerele. Cand i-a fost relatata si lui intersanta discutie, lumina asternuta pe fata lui confirma aceasta realitate
Ce fel de sentimente rascolesc fiinta ta ? Ce dorinte iti provoaca in suflet o astfel de prezenta ? Cu ce hotarari te apropii de casa ta cu trei nurori ?

Autor : Pastorul Gusti Ratiu

Meditatia urmatoare